marți, 8 februarie 2011
duminică, 31 ianuarie 2010
gratiţa dintre trecut şi viitor.
...şi o să trag o linie între trecut şi prezent. Trecutul nu va mai face parte niciodată din viata mea. Chiar dacă în fata mea... in viitor, e moartea. Moartea este unica certitudine a viitorului. În trecut raman doar amintiri,iar în ele sunt inglobate
iubiri apuse, răni neînchise, prietenii, pe care niciodată nu le voi putea nega.
O prietenie adevărată ţine în ciuda tuturor discrepanţelor, iar sentimentele profunde nu necesită cuvinte pentru a fi exprimate, ele se simt!
MERGEM,HAI,la Sorin. (i`m fine :-bd)
iubiri apuse, răni neînchise, prietenii, pe care niciodată nu le voi putea nega.
O prietenie adevărată ţine în ciuda tuturor discrepanţelor, iar sentimentele profunde nu necesită cuvinte pentru a fi exprimate, ele se simt!
MERGEM,HAI,la Sorin. (i`m fine :-bd)
marți, 26 ianuarie 2010
luni, 18 ianuarie 2010
miercuri, 13 ianuarie 2010
Era miercuri.
As vrea sa scriu cam tot ce am pe suflet, doar ca ..nu prea pot (lol). In fine. Momentan astept. Ce astept? Astept sa se intample ceva., nu stiu ce, ceva interesant.. Am ascultat o melodie si.. mi`ai cam dat lacrimile. Cacat! Era o persoana la care tineam muuult. Prea mult. Insa, cateodata iti dai seama ca nimeni nu merita sa fie iubit :-j, poate doar Dumnezeu. Si, mi`am dat seama ca, singura care conteaza, este familia.
Familia este prezenta esentiala, acel ceva care nu te paraseste niciodata chiar daca constati ca trebuie sa o parasesti. Doar intr`o atmosfera unde greselile sunt tolerate, comunicarea e deschisa si regulile sunt flexibile poate aparea sentimentul de stima O astfel de atmosfera se gaseste intr`o familie iubitoare. Societatea oamenilor face fericirea vietii, iar familia este nucleul civilizatiei. Pentru mine, familia este cea care conteaza caci ea este mirajul Universului, iar iubirea care-i leaga pe parinti de copii este infinita.
O familie frumoasa nu se bazeaza pe aspect, si nu este perfecta datorita genului, ci datorita valorilor la implicare, incredere si dragoste. Caci un om fara familiese pierde lesne in negura noptii, odata cu timpul.
Familia este prezenta esentiala, acel ceva care nu te paraseste niciodata chiar daca constati ca trebuie sa o parasesti. Doar intr`o atmosfera unde greselile sunt tolerate, comunicarea e deschisa si regulile sunt flexibile poate aparea sentimentul de stima O astfel de atmosfera se gaseste intr`o familie iubitoare. Societatea oamenilor face fericirea vietii, iar familia este nucleul civilizatiei. Pentru mine, familia este cea care conteaza caci ea este mirajul Universului, iar iubirea care-i leaga pe parinti de copii este infinita.
O familie frumoasa nu se bazeaza pe aspect, si nu este perfecta datorita genului, ci datorita valorilor la implicare, incredere si dragoste. Caci un om fara familiese pierde lesne in negura noptii, odata cu timpul.
luni, 4 mai 2009
:-"
Teista...o lacrima mi se prelinge pe fata
Mi se pare si respir ca-i greu...
Incerc sa evadez din viata
Si sunt singura, doar eu...
Un suspin fara sa vreau imi scapa,
Se pierde-n linistea asurzitoare;
Nostalgia un moment imi sapa
Si realizez ca viata-i trecatoare...
Tipete si zambete se zbat disperate
In mintea mea ce-i in repaos...
Sperante ce demult sunt moarte,
Pier in ura, totu-i haos.
Merg singura printre cadavrele uitate
De ceilalti candva, in trecut
Cadavre fara morminte sapate,
Dar nu au nimic de pierdut.
Merg calma,fara o directie anume
Si gasesc un vis spulberat...
Tot ce aveam e raspandit in lume
Totul si un gand curat.
Nu-i nimeni in jur, doar eu
Sunt trista si fara macar o speranta
Dezorientata si singura mereu
Dar moartea ma asteapta-n fata.
Imi sopteste "Te Eliberez!"
Si povara pacatului dispare
Privesc in jur si realizez
Sunt aidomea celorlalte cadrave...
Mi se pare si respir ca-i greu...
Incerc sa evadez din viata
Si sunt singura, doar eu...
Un suspin fara sa vreau imi scapa,
Se pierde-n linistea asurzitoare;
Nostalgia un moment imi sapa
Si realizez ca viata-i trecatoare...
Tipete si zambete se zbat disperate
In mintea mea ce-i in repaos...
Sperante ce demult sunt moarte,
Pier in ura, totu-i haos.
Merg singura printre cadavrele uitate
De ceilalti candva, in trecut
Cadavre fara morminte sapate,
Dar nu au nimic de pierdut.
Merg calma,fara o directie anume
Si gasesc un vis spulberat...
Tot ce aveam e raspandit in lume
Totul si un gand curat.
Nu-i nimeni in jur, doar eu
Sunt trista si fara macar o speranta
Dezorientata si singura mereu
Dar moartea ma asteapta-n fata.
Imi sopteste "Te Eliberez!"
Si povara pacatului dispare
Privesc in jur si realizez
Sunt aidomea celorlalte cadrave...
Etichete:
dezorientare,
dorinta,
lacrima,
nostalgie,
tristete
vineri, 1 mai 2009
Poezie
copil pierdut, batut, plangand
ai face orice sa mori,
stai ghemuit si tremudand,
...un spine intre flori.
........
ti-am jurat,
dar juramantul mi-am calcat...
te-am strigat,
mi-ai raspuns cand am plecat...
m-am impietrit,
cand cu privirea te-am vazut
am fugit
caci m-am speriat si m-a durut
fugind fara a privii 'napoi
am crezut ca sunt unul
cand de fapt eram doi
in intuneric am pashit
m-am aruncat sa nu ma vezi,
.... Tu ma priveai
si cand plangeam
simteam ca tu ma atingeai
din sclav copil tu m-ai facut
si in lumina m-ai adus
dar in lumina n-am tacut
am zis ce am avut de spus
in loc sa te chem,
numele iti foloseam
ca sa blestem.......
....blestemu-i tot ce am!
mi-am dorit sa fiu ca tine
dar nu o sa pot
caci tu esti viata mea de maine
eu.... deja sunt mort!
cand m-ai desenat
ai scris pe mine "EU"
si m-ai dus in vise printr-un curcubeu
ALB, NEGRU,ROSHU... au picat!
din nuante vii
tu m-ai ridicat
insa tu nu sti ca iar am picat....
mi-ai pictat sufletul cu culoarea ei
ai zis "doi sunt destul"
insa BaH! sunt trei!!!
intr-un ocean de culoare
mi-ai pictat existenta
in ALB si NEGRU
mi-ai dat indiferentza
as fi putut sa tip,
sa zbier (nu sa refuz)
culoarea ALBASTRU
m-a facut ursuz
cu ROSHU mi-ai dat dragustea
dar ALB ALB ALB mi-a luat-o
prin VERDE si GRI durere-am castigat-o
m-am uitat in sus cu o privire NEAGRA
si tu m-ai lovit cu-o TRANSPARENTZA intreaga
m-ai dat de pamant
oferindu-mi MOVUL
si saltat de jos
ai vrut sa-mi oferi
al tau ALB jegos
ar trebuii sa mori si sa-ti bagi in bot
a tale culori ....... la dracu' cu tot!!!
ai face orice sa mori,
stai ghemuit si tremudand,
...un spine intre flori.
........
ti-am jurat,
dar juramantul mi-am calcat...
te-am strigat,
mi-ai raspuns cand am plecat...
m-am impietrit,
cand cu privirea te-am vazut
am fugit
caci m-am speriat si m-a durut
fugind fara a privii 'napoi
am crezut ca sunt unul
cand de fapt eram doi
in intuneric am pashit
m-am aruncat sa nu ma vezi,
.... Tu ma priveai
si cand plangeam
simteam ca tu ma atingeai
din sclav copil tu m-ai facut
si in lumina m-ai adus
dar in lumina n-am tacut
am zis ce am avut de spus
in loc sa te chem,
numele iti foloseam
ca sa blestem.......
....blestemu-i tot ce am!
mi-am dorit sa fiu ca tine
dar nu o sa pot
caci tu esti viata mea de maine
eu.... deja sunt mort!
cand m-ai desenat
ai scris pe mine "EU"
si m-ai dus in vise printr-un curcubeu
ALB, NEGRU,ROSHU... au picat!
din nuante vii
tu m-ai ridicat
insa tu nu sti ca iar am picat....
mi-ai pictat sufletul cu culoarea ei
ai zis "doi sunt destul"
insa BaH! sunt trei!!!
intr-un ocean de culoare
mi-ai pictat existenta
in ALB si NEGRU
mi-ai dat indiferentza
as fi putut sa tip,
sa zbier (nu sa refuz)
culoarea ALBASTRU
m-a facut ursuz
cu ROSHU mi-ai dat dragustea
dar ALB ALB ALB mi-a luat-o
prin VERDE si GRI durere-am castigat-o
m-am uitat in sus cu o privire NEAGRA
si tu m-ai lovit cu-o TRANSPARENTZA intreaga
m-ai dat de pamant
oferindu-mi MOVUL
si saltat de jos
ai vrut sa-mi oferi
al tau ALB jegos
ar trebuii sa mori si sa-ti bagi in bot
a tale culori ....... la dracu' cu tot!!!
Oare nu exista viata fara complicatii?:Nu extista decat iubiri trecatoare?: Dar ce se intampla cu soarta neiertatoare?: De ce masina timpului consta doar in fictiune? Si...viata fara moarte este doar o minciuna?:Defapt...stau eu asa.. si ma gandesc, ca adevarul este undeva la mijloc,intre sperante desarte si minciuni.De ce oamenii disperati si fara cale de intoarcere incep sa creada in iuluzii:, Oricum tu, daca la pragul acesta ai ajuns, te sfatuiesc sa nu mai crezi in nimic >:P.Nu cred in viata fara moarte cu atat mai mult nu cred in sperante desarte:>:. Cand realitatea din jur ne omoara, si nu ne lasa sa ne ridicam in picioare, fara suflet si fara idei, murim. Ca si cand am fi doar niste spirite :,fara sa ne dam seama de realitate :, ne pacalim pe noi insine si nu ne mai recunoastem:.Cand in oglinda ne privim si nu intelegem.Cum am ajuns asa?: Nu e bine sa crezi in ceilalti :, ca toti te "injunghie" pe la spate :. Nu exista prietenie pura ,ci ... doar aparente false :. Si cand mai vezi si cate unu cu pretentii 8-,prostii...fraierii...Imi vine rau si nu pot crede...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)