Teista...o lacrima mi se prelinge pe fata
Mi se pare si respir ca-i greu...
Incerc sa evadez din viata
Si sunt singura, doar eu...
Un suspin fara sa vreau imi scapa,
Se pierde-n linistea asurzitoare;
Nostalgia un moment imi sapa
Si realizez ca viata-i trecatoare...
Tipete si zambete se zbat disperate
In mintea mea ce-i in repaos...
Sperante ce demult sunt moarte,
Pier in ura, totu-i haos.
Merg singura printre cadavrele uitate
De ceilalti candva, in trecut
Cadavre fara morminte sapate,
Dar nu au nimic de pierdut.
Merg calma,fara o directie anume
Si gasesc un vis spulberat...
Tot ce aveam e raspandit in lume
Totul si un gand curat.
Nu-i nimeni in jur, doar eu
Sunt trista si fara macar o speranta
Dezorientata si singura mereu
Dar moartea ma asteapta-n fata.
Imi sopteste "Te Eliberez!"
Si povara pacatului dispare
Privesc in jur si realizez
Sunt aidomea celorlalte cadrave...
luni, 4 mai 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu